Produsul intern brut, prescurtat PIB, este valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse pe teritoriul unei țări într-o anumită perioadă, de obicei un trimestru sau un an. Este cel mai folosit indicator al mărimii unei economii și al ritmului în care aceasta crește. Cifra de bază spune însă puțin fără precizările care o însoțesc: dacă este nominală sau reală, totală sau pe locuitor și în ce monedă este exprimată.
Cum se calculează PIB-ul?
PIB-ul se calculează prin trei metode care, teoretic, duc la același rezultat, iar statisticienii le folosesc pentru a se verifica una pe alta.
- Metoda producției: se adună valoarea adăugată de toate ramurile economiei, adică valoarea producției minus bunurile și serviciile consumate pentru a o realiza, la care se adaugă impozitele nete pe produse.
- Metoda cheltuielilor: PIB = consumul gospodăriilor + investițiile + consumul guvernului + exporturile – importurile.
- Metoda veniturilor: se adună salariile, profiturile brute ale firmelor și impozitele nete pe producție și import.
Doar bunurile finale intră în calcul. Făina cumpărată de o brutărie nu se adună separat, pentru că valoarea ei se regăsește deja în prețul pâinii.
Care este diferența dintre PIB-ul nominal și PIB-ul real?
PIB-ul nominal este calculat în prețurile curente ale perioadei, iar PIB-ul real elimină efectul creșterii prețurilor, fiind exprimat în prețurile unei perioade de referință. Diferența contează mult în anii cu inflație ridicată. Dacă PIB-ul nominal crește cu 10%, iar prețurile cu 7%, creșterea reală este de aproximativ 2,8%, rezultat obținut din 1,10 împărțit la 1,07. Raportul dintre PIB-ul nominal și cel real se numește deflatorul PIB și este o măsură largă a evoluției prețurilor din economie.
Ce indicatori derivați din PIB apar cel mai des?
| Indicator | Ce arată | La ce folosește |
|---|---|---|
| PIB nominal | Valoarea producției în prețurile curente | Raportarea datoriei sau a deficitului public |
| PIB real | Producția fără efectul prețurilor | Măsurarea creșterii economice |
| PIB pe locuitor | PIB-ul împărțit la populație | Comparații de nivel de trai între țări sau regiuni |
| PIB la paritatea puterii de cumpărare | PIB ajustat cu nivelul prețurilor din fiecare țară | Comparații internaționale mai corecte |
| Venitul național brut | PIB plus veniturile primite din străinătate, minus cele plătite în afară | Venitul real al rezidenților unei țări |
De ce se compară țările la paritatea puterii de cumpărare?
Comparația la paritatea puterii de cumpărare corectează faptul că aceeași sumă de bani cumpără cantități diferite de bunuri în țări diferite. Un PIB pe locuitor transformat în euro la cursul de schimb subestimează nivelul de trai în țările unde serviciile și alimentele sunt mai ieftine. Statistica europeană folosește o monedă convențională, standardul puterii de cumpărare, prin care un coș comparabil de bunuri are același cost în toate statele. Legătura dintre curs, prețuri și puterea de cumpărare este utilă și în deciziile personale, cum arată analiza despre economiile ținute în mai multe monede.
Cum se citesc datele trimestriale despre PIB?
Datele trimestriale se citesc în două comparații: față de trimestrul anterior, pe serii ajustate sezonier, și față de același trimestru din anul precedent, pe serii brute. Ajustarea sezonieră este necesară pentru că activitatea economică are un ritm propriu de-a lungul anului, la fel cum, în multe afaceri, ultimul trimestru cântărește mai mult decât celelalte. Prima estimare a unui trimestru este provizorie și se revizuiește pe măsură ce sosesc date complete. Două trimestre consecutive de scădere față de trimestrul anterior sunt numite, prin convenție, recesiune tehnică.
Ce nu măsoară PIB-ul?
PIB-ul nu măsoară bunăstarea în sens larg, ci doar valoarea activității economice înregistrate sau estimate. Câteva limite importante:
- munca neplătită din gospodărie, voluntariatul și îngrijirea familiei nu intră în calcul;
- media pe locuitor nu spune nimic despre felul în care venitul este distribuit;
- economia informală este doar estimată, cu grade diferite de precizie;
- consumul de resurse naturale și poluarea nu se scad din rezultat;
- cheltuielile de reparare a pagubelor, de exemplu după o inundație, cresc PIB-ul, deși nu adaugă bunăstare.
Cum se folosește PIB-ul în viața de zi cu zi?
Pentru o gospodărie sau o firmă mică, PIB-ul este un semnal despre direcția economiei, nu o predicție pentru propriul buget. O creștere reală susținută merge, de regulă, împreună cu mai multe locuri de muncă și cu salarii în creștere, în timp ce o scădere prelungită anunță prudență la angajări și la credite. Componenta cea mai mare a PIB-ului este, în majoritatea economiilor, consumul gospodăriilor, de aceea comportamentul cumpărătorilor, descris în articolul despre tendințele de consum din România, influențează direct ritmul de creștere. Pentru deciziile personale, contează mai mult evoluția prețurilor și a veniturilor reale decât cifra agregată a PIB-ului.
