Deshidratarea la copil apare când organismul pierde mai multe lichide decât primește, iar vărsăturile și scaunele moi repetate sunt printre cele mai frecvente cauze. Cei mici se deshidratează mai repede decât adulții, de aceea părinții trebuie să cunoască semnele de alarmă și să știe cum se oferă lichidele. Întrebările de mai jos sunt cele pe care le pun, de obicei, familiile la cabinet.
De ce se deshidratează copiii mai repede?
Copiii mici au o proporție mai mare de apă în corp și rezerve mai mici, iar pierderile prin vărsături sau diaree le golesc rapid. În plus, un copil bolnav refuză adesea băutura, ceea ce agravează situația. Sugarii sunt cei mai vulnerabili, pentru că nu pot cere apă și nu pot spune ce simt.
Deshidratarea poate fi ușoară, moderată sau severă. În forma ușoară copilul este încă vioi și își păstrează aproape toate funcțiile, dar în forma severă pot apărea somnolență, extremități reci și scăderea marcată a urinei, situații care cer ajutor medical imediat.
Cum recunosc deshidratarea?
Urmărește mai multe semne la un loc, nu unul singur:
- gura și buzele uscate, limba lipicioasă;
- plâns fără lacrimi sau ochi aparent înfundați;
- scăderea numărului de scutece ude sau urinări rare, cu urină foarte închisă la culoare;
- sete excesivă sau, dimpotrivă, refuzul băuturii la un copil apatic;
- la sugari, fontanela (moliciunea de pe creștetul capului) care pare mai adâncită;
- oboseală neobișnuită, iritabilitate sau somnolență greu de trezit.
Pe lângă aceste semne, ține cont de evoluția bolii: numărul de vărsături, frecvența scaunelor și cât lichid a reușit copilul să rețină. Aceste date sunt prețioase pentru medic atunci când îl suni.
Pentru o descriere mai amplă a situației, inclusiv a momentelor în care se cere consultul, merită parcursă pagina despre diareea și vărsăturile la copil, unde sunt trecute în revistă semnele de alarmă și conduita generală.
Cum ofer lichide unui copil care vomită?
Strategia obișnuită este oferirea de cantități mici, la intervale scurte, în loc de câteva înghițituri mari. Poți folosi o linguriță, o seringă fără ac sau o cană mică, iar copilul bea încet, la fiecare câteva minute. Dacă vomită, fă o pauză scurtă de aproximativ o jumătate de oră și reia în porții și mai mici.
Soluțiile de rehidratare orală, vândute în farmacii, sunt gândite pentru asta, pentru că au un raport echilibrat între apă, săruri și zahăr. Cere farmacistului sau pediatrului să îți indice produsul potrivit și modul de preparare, citind cu atenție instrucțiunile. Sucurile, băuturile energizante și băuturile carbogazoase nu sunt o alegere bună, pentru că pot agrava diareea.
Dacă ești mamă care alăptează, continuă alăptarea, în pauze mai dese și mai scurte. Laptele matern rămâne o sursă importantă de lichide și de confort.
Ce mănâncă copilul în această perioadă?
Nu e nevoie de post prelungit. De îndată ce vărsăturile se potolesc, poți reintroduce alimente ușoare, în porții mici: orez, pâine prăjită, banane, supă limpede, legume fierte. Evită mesele grele, grase sau foarte dulci. Apetitul se reface treptat, în câteva zile, iar importantă este hidratarea, nu cantitatea de mâncare.
Medicamentele care opresc diareea sau vărsăturile nu se dau copiilor fără recomandarea medicului. Antibioticele nu ajută în gastroenteritele virale, care sunt cele mai frecvente, și folosirea lor fără indicație poate face mai mult rău.
Când trebuie să mergem la medic?
Cere un consult sau sună medicul dacă este vorba de un sugar mic, dacă vărsăturile nu se opresc și copilul nu poate reține nimic, dacă apar febră mare, sânge sau mucus în scaun, dureri abdominale intense ori burta foarte încordată. Același lucru e valabil dacă lipsesc urinările de multe ore, dacă copilul este foarte somnolent sau dacă vărsăturile au culoare verde intensă.
Mergi la urgență dacă observi semne de deshidratare severă, cum ar fi extremități reci, respirație rapidă, lipsa lacrimilor și a urinei, privire absentă sau lipsa de răspuns. În spital, medicul poate decide rehidratarea pe cale intravenoasă, dacă lichidele nu pot fi date pe gură.
Pot să-mi ajut copilul să nu mai vomite?
Nu poți opri vărsăturile prin voință, dar poți reduce disconfortul. Lasă copilul să se odihnească în poziție semi-șezândă, cu un lighean sau un vas la îndemână, și evită mișcările bruște. Mirosurile puternice, mesele grele și jocurile agitate cresc greața. Așază-ți copilul într-o cameră aerisită, schimbă-i hainele murdare imediat și vorbește cu el liniștit, pentru că teama accentuează senzația de rău.
Notează câte vărsături au avut loc, la ce interval și ce conțineau. Aceste informații sunt utile dacă te adresezi medicului, mai ales când se ridică suspiciunea unei alte cauze decât gastroenterita, cum ar fi o intoxicație alimentară, o infecție urinară sau o problemă chirurgicală.
Cum vorbești cu copilul despre ce se întâmplă?
Un copil bolnav este adesea speriat de vărsături și de grija vizibilă a adulților. Explică-i pe înțeles că burtica este supărată și că ajută să bea puțin câte puțin. Oferă-i confort fizic, o pătură, o poveste liniștită, și nu comenta cu glas tare fiecare episod. Cel mai mic poate să refuze lichidele din cauza greței sau a fricii, așa că răbdarea face parte din tratament.
Cum limitezi răspândirea bolii în familie?
Gastroenteritele se transmit ușor. Spală mâinile cu apă și săpun după schimbarea scutecului, după toaletă și înainte de masă. Dezinfectează suprafețele atinse, spală rufele murdare la temperatură ridicată și evită ca fratele sănătos să împartă prosopul, sticla sau jucăriile cu cel bolnav. Copilul rămâne acasă, departe de colectivitate, până când simptomele dispar, iar medicul îi dă acordul.
Dacă ai nevoie de o orientare generală asupra temelor de sănătate ale celor mici, materialele de pediatrie de pe MediciHub pot fi un punct de plecare. Ele nu înlocuiesc o evaluare, dar te ajută să pui întrebările potrivite atunci când vorbești cu medicul copilului.
